Domnul vorbeste si azi

Ieri m-am dus in graba la Betel, mi-era dor, cum eram incarcata de duminica, doream tot mai mult din Dumnezeu, sa-L cuprind de puteam, eram singura si mi-era bine pe genunchi sa-I spun tot ce era in sufletul meu. Apoi m-am intalnit cu mai multi si le-am spus Pace. Si cand stateam eu de vorba cu Tatal, mi-a spus du-te, vezi acolo, e un suflet singur, are nevoie de tine, de asta esti aici. Da Tata sa fac voia Ta.

Si am vazut sufletul care avea nevoie de Dumnezeu, m-am apropiat incet, l-am privit cu o dragoste cu care stiu ca m-a privit si ma priveste Domnul, l-am vazut la fel de frumos cum il vede si Domnul, nu am vazut ceea ce izbeste ochii, si ma bucuram caci ma simteam vindecata de judecata. Mi-era un rau cumplit si ma chinuiam sa zambesc, si zambeam ca si cum viata sufletului depinde de acel zambet, ca si cum a-L cunoaste pe Dumnezeu depinde de imbratisarea si sarutarea ce i-am dat-o, i-am spus Dumnezeu te iubeste, l-am ascultat si i-am povestit cum mi s-a aratat Domnul in viata mea, cum m-a vindecat si cum de mi-a spus El sa ma botez si cu cata nerabdare asteptam botezul.

Vorbele imi veneau imediat, la fel si zambetele si imbratisarile, am stiut ca va veni si fratele Florin, doar acel suflet mi-a spus si Domnul mi-a confirmat, tot ce ma bucur ca a ales calea Domnului, ca se va boteza.

Cand am plecat am spus gata ajung la timp la Betel, ce mi se poate intampla, la metrou la Poli, totul bine si frumos am zis mai sunt 3 min si ajunge metroul nu mai scot Noul Testament ca si asa e prea plin acolo de nu pot respira. In directia opusa tocmai trecusera doua metrouri, si din 3 min se facusera 15. Domnul a inceput sa-mi vorbeasca Il auzeam clar, mergi spre casa, ia celalalt metrou. Cum? Sa iau 41, consum o calatorie. Suie-te in urmatorul metrou in cealalta directie. Si a ajuns, dar eu tot nu vroiam sa merg, ma uitam in directia de unde ar fi trebuit sa-mi vina metroul. Aud glasul clar, suie-te. Spun atunci sa ma astepte metroul daca trebuie sa ma urc in el. Si am mers asa de incet pana am ajuns in fata usilor, am facut o pauza si am pasit. In urma mea s-a auzit Atentie se inchid usile. O singura statie si nu intelegeam de ce a vrut Domnul sa merg in directia opusa, de ce trebuia sa iau si tramvaiul, cand puteam ajunge doar cu metroul.

Si acolo o gramada de lume metroul in care fusesem eu ramasese pe peron, vizavi alt metrou oprit, ascult un anunt, din motive tehnice nu mai circula nici un metrou, acestea vor stationa. Am aflat ca ramasese un metrou blocat intre statii, am inteles ca Dumnezeu are rabdare, si imi vorbeste cu atata putere si El stie intotdeauna de ce facem anumite lucruri care la inceput ni se par de neexplicat.

Multumesc Domnului ca nu ne ia in seama si are rabdare.

La Betel cand am ajuns Evanghelionul facea probele, am putut sa vorbesc cu Tatal, Isus, Duhul Sfant cat ma tineau plamanii, strigam si apoi ma linisteam, dupa ce m-am descarcat, am simtit cum s-a atins de mainile mele, cum aveam o durere in stomac ca de foame, si cum s-a atins si in cateva clipe nu mai aveam un gol.

Ma simteam urata cand a inceput seara, si am inceput sa vorbesc cu Domnul Isus: stiu ca satan e cel care imi da aceste ganduri, vreau sa ma vad la fel de frumoasa cum ma vezi Tu, vreau sa vad ceea ce ai vazut Tu in mine. Si a inceput vorbirea in limbi si mi s-a aratat in vedenie Isus, cum a luat o pensula si m-a colorat, m-a vopsit, parca m-a recladit din nou, si m-a facut sa-mi straluceasca inima, si incet-incet simteam ca ma umplu de dragoste, mi-a aratat ce minuni a facut cu pensula. Apoi mi-a aratat cum a pictat cu ea tot pamantul, mi-a aratat munti, vai, dealuri, ape, paduri si apoi m-a dus in cer, acolo mi-a aratat tot ceea ce ma inconjura.

Mi-a spus azi te-ai simtit ca un miel inconjurat de lupi, dar ti-am vorbit duminica, ti-am spus sa privesti la mine, ridica-ti privirea uite cine a fost cu tine, si deasupra mea era o garda de ingeri, erau asa de multi ca nu mai era loc liber sa pot privi printre ei, mai multi decat vazusem pana acum, si daca nu iti este de ajuns, ti-am spus ca te-am luat in brate, te-am primit in brate, atunci am vazut cum niste aripi uriase de ingeri, albe, cu pene m-au inconjurat, erau asa de inalte, cred cat un bloc de 4 etaje.

Dumnezeu m-a mangaiat cum n-a mai facut-o niciodata, stiu ca primesc mai mult decat merit, stiu ca vin si responsabilitatile, cand fiecare pasare trebuie sa zboare din cuib, si stiu ca El ma va trimite in evanghelizare atunci cand timpul va veni, stiu ca vreau si Mircea sa fie alaturi de mine, stiu ca nu va fi o viata usoara, stiu ca voi primi rasplata care conteaza, viata vesnica alturi de Mantuitorul meu.

Domnul m-a vindecat si de dorinta mea de a ajunge pe scena si sa cant, m-a facut sa inteleg ca mie mi-a dat un alt dar, sa aduc mangaiere, sa aduc alinare, sa iau in brate, sa aduc un zambet, sa dau un zambet.

Te iubesc Tata, Isuse, Duhule Sfant.