Isaia

“Iată, eu și copiii pe care mi i-a dat Domnul suntem niște semne și niște minuni în Israel, din partea Domnului oștirilor, care locuiește pe muntele Sionului.”
‭‭Isaia‬ ‭8:18‬ ‭

L-am rugat pe Domnul sa imi vorbeasca ca pe vremuri fara sa deschid Biblia, ca atunci cand auzeam cartea, capitolul si versetele sau le vedeam in vedenii. Si am auzit Isaia 8:18, dar dupa o voce mi-a spus si crezi ca are macar 18 versete si tot mesaje de descurajare.

Cu putina credinta am deschis Biblia si imi venea sa plang de fericire, nu a fost un mesaj de mustrare. Apoi Domnul mi-a spus ca ca vorbi/proroci.

I-am spus lui Pavel sa pregateasca microfonul, m-a intrebat de ce, am aratat catre sr Antonica si nu a trecut mult ca a inceput sa proroceasca.

Inainte de Cina am plans fara lacrimi inaintea Domnului si L-am intrebat de ce tot cad in acelasi pacat, mi-a spus ca unii se asteapta ca El sa fie o pastila minune care o inghit si nu mai pacatuiesc

 

Reclame

Acasa dupa operatie

Dumnezeu a hotarat ca e timpul meu sa ma intorc acasa si mi-a aratat minunile Sale.

Luni am avut toata ziua la dispozitie, am fost singura si m-am simtit linistita. M-am rugat ca toata saptamana sa raman singura, sa am liniste, dar Dumnezeu a tacut.

Luni a venit sr Antonica, nici macar nu m-am rugat sa ma viziteze, intrucat stiu cat lucreaza si ca este obosita. Ne-am bucurat in Domnul si El mi-a vorbit ca am trecut printr-un foc mare, dar am simtit ca a fost mai usor cu Dumnezeu incercarea, ca Domnul ma vrea smerita si daca nu voi asculta ma va trece printr-un alt cuptor. La fel mi-a spus sa nu mai iau calmante, sa cer ajutor Lui, am trecut prin dureri si cand se intampla puneam mana si ma rugam, cand simteam ca imi cedeaza inima Domnul imi dadea pace. Nu stiu care e scopul acestei dureri dar Dumnezeu o stie.

Marti eram linistita dupa vizita ma uitam tare la transmisia de duminica cand intra doua femei dna Stela si dna Caliope. Eram trista, dar atunci Domnul imi aduce aminte rugaciunea mea sa trimita oameni care au nevoie de cuvantul Sau, sa nu vina cei ce se lupta impotriva lui Dumnezeu si a „sectelor”. Eu am ales ca tu sa ma marturisesti.

Ca de fiecare data am vorbit si m-am purtat ca si cum Domnul era acolo, am vrut sa-l vada pe Dumnezeu, fara sa ma dau cu pumnul in piept ca sunt pocaita.

Dna Caliope are o mana pe care nu o poate folosi din cauza parezei, mereu auzeam fii mana pt cei ce nu au, mereu intrebam va pot ajuta? Cand vedeam ca nu se descurca ma sculam si puneam mana, am vazut ca incerca intai si ii dadam voie cateodata reusea sa se descurce.

Dna Stela un om care are o boala mintala, de fapt duhuri de frica si de boala. Dupa ce a vazut cum sunt, vorbesc si ma port, m-a rugat sa ma rog pt dansa. Cuvintele nu au fost ale mele. Inainte de a intra in operatie am vazut duhul de frica si atunci am spus ce trebuie sa rosteasca cu gura pentru mantuire: eu (numele), cred ca Isus este Fiul lui Dumnezeu, a murit pt mine pe cruce pt pacatele mele, a treia zi a inviat si este viu. Acum este in inima mea, am vazut ca nu rostea cu voce tare dar in timp ce vorbeam repeta dupa mine, buzele i se miscau chiar daca nu auzeam. La sfarsit am zis Amin si ea a zis amin, asa sa fie si si-a facut o cruce.

Dna Caliope nu a stiut ca are tumoare pana a ajunge in sala de operatie, noi credeam ca va dura in jur de o ora si spunea mereu ca se descurca ca nu are nevoie de ajutor. Dupa vreo 3 ore am vazut un om la limita vietii intors in salon, m-a miscat, nu putea deschide ochii, atunci am aflat de tumoare, am sunat sotul sa-l chem sa-i fie alaturi si chiar dansa il dorea acolo dar nu avea putere sa-i vorbeasca. Si limba ei era plina de rani cu sange, nasul avea fase pline de sange, drene cum nu am mai vazut in cazul acestor operatii in atatea zile, am incercat sa o inveselesc cum am putut, sa o alin cu putina apa pe buzele crapate si pline de sange.

Am imbratisat si pupat pe aceste doamne.

In urma cu cateva zile umblasem pe hol, dupa ce am obosit m-am intors in camera, m-am asezat pe pat cu gandul de a ma intinde pe pat, atunci dna Caliope m-a intrebat daca vin la plimbare ca dansa, m-am ridicat din pat, m-a oprit cand s-a vazut ca eram obosita. Dar i-am spus ca eu vin chiar daca nu mai doriti caci m-ati chemat, am mers incet in ritmul sau, isi tareste un picior pe aceeasi parte pe care nu isi poate folosi mana. Este o doamna care incearca sa se descurce cu o mana si un picior bun. Am vrut sa-L vada pe Dumnezeu, El mi-a spus in clipa in care vroiam sa-i spun sunt foarte obosita voi veni mai tarziu: daca iti cere sa mergi o mila, mergi doua. Peste catva timp (cel putin o zi), i-am spus ce scrie in Biblie de o mila si doua, a inceput sa planga, i-am spus ca eu Il iubesc pe Dumnezeu si de aceea incerc sa fac voia Sa. I-am povestit si cateva din greselile mele, sa vada ca nu sunt perfecta si ca Dumnezeu iarta atunci cand ne pare rau cu adevarat.

Inainte cand am fost afara citeam pe mobil din biblie, o femeie care nu era in toate mintile intra in vorba cu mine de pe banca cealalta, atunci am auzit nu-i raspunde nebunului dupa nebunia sa,…, raspunde-i nebunului….si i-am raspuns, apoi m-a intrebat cand ma externeaza si i-am raspuns cand vrea Dumnezeu si doctorul (cu toate ca stiam ziua de vineri). Atunci s-a ridicat si a plecat departe, eu am continuat sa citesc Biblia.

Langa mine s-a asezat o tiganca batrana si am vrut sa ma ridic, Domnul mi-a spus ramai caci n-ai terminat de citit. Am zis ok nu fumeaza si ea este om, nu a trecut capitolul si se muta pe cealalta banca.

Mai aveam un pic si terminam ce aveam cand am crezut ca m-am intors in timp in Gadar, o femeie racnea, injura, mai ca batea pe cei din jur. Atunci mi-am amintit ce a zis Toni in predica si am aplicat dar nu s-a facut dupa credinta mea, caci eu nu ma vad asa de puternica ca el, am zis tulbura Tata, Isuse, Duhule Sfant orice duh necurat din jurul meu, sa ramai doar Tu in jurul meu. In aceea clipa s-a pus mai in fata pe o banca si s-a culcat.

Miercuri seara mi-era foame si am asteptat o sora sa imi aduca peste. Am picat testul caci in loc sa mananc 2-3 jumatati, am ales 4-5 jumatati, toata noaptea si dimineata am petrecut-o la toaleta. Le-am spus colegelor cu jumatate de gura, caci nu aveam putere nici sa ma scol din pat ca lacomia se plateste si mai bine aici pe pamant. Ma rugasem, chiar pusesem grupul sa o faca si nimic.

Colegele mele incepusera sa vorbeasca de moarte, am gasit un prilej de a le vorbi de Magduta si le-am aratat doua cantece unul in care ea era inainte de cancer si celalalt ultimul ei cantec. Dnei Caliope i-au dat lacrimile, eu vroiam sa opresc, dar mi-au spus sa il las si sa il dau mai tare. Apoi le-am aratat BBSO Glorie Mielului, toate cele aproape 6 minute cele doua doamne au fost miscate pana la lacrimi. Nu le venea sa creada ca acesti oameni canta gratuit. Apoi a fost Toni cu cantecul din piata Unirii: Marie oare te-ai gandit, cand au aflat ca acesti tineri in preajma Craciunului (nasterii Domnului) colinda strazile pentru a-L lauda gratuit pe Dumnezeu si a se auzi colinde cu Maria si Isus si nu cu mosul. Ultimul cantec a fost De cand te-am gasit, unde au auzit de povesti frumoase de dragoste, de oameni care cautau 10 bani pe jos pentru un covrig sau cand nu au vrut sa fie serviti cu un covrig care se dorea a fi cumparat cu 10 monezi de 10 bani.

Iti multumesc Isuse ca nu m-ai lasat singura, pentru aceasta operatie, pentru cele 18 zile de spitalizare, pentru toti oamenii pe care i-am intalnit, pentru tot ce ai pregatit dinainte ca eu sa fac, iarta-ma pentru ceea ce puteam sa fac si nu am facut.

PS: iti multumesc ca dna Caliope si dna Stela isi amintesc de mine oridecateori se rosteste cuvantul Amin.

Operatia si dupa

M-am rugat sa fiu operata miercuri si prima pt a fi mai odihnit doctorul si ca sotul cu ajutorul Domnului sa-si ia 3 zile de concediu plus weekendul.

Asa a fost dimineata a venit frizerul, chiar mi-a lasat niste par in crestet. A venit brancardierul si m-a lasat la subsol pe un pat, mi-era un pic frig la picioare si salutam pe toti care treceau pe langa mine, ma gandeam o fi anestezistul. Dupa ceva vreme apare o doctora anestezist, imi pune cateva intrebari si apoi ma conduce la sala.

Acolo mi se spune sa ma dezbrac sa ma asez pe pat, erau doua asistente, patul era ingust si mainile imi ieseau in afara.

Imi pune o branula pe unde urma sa primesc anestezia, ce s-antamplat nu imi aduc aminte.

Doctorul cel mai tanar dintre cei trei imi povesteste a doua zi daca imi aduc aminte ce am facut? Bineinteles ca nu stiam: imediat ce s-a terminat operatia m-am ridicat in maini si am privit in jur, ei abia stranseaera blocul operator si vroiau sa-mi scoata tubul.

Imi amintesc ca eram la Ati si o doamna posibil dr anestezist mi-a zis pe nume sa ma trezesc. As fi dormit mult si bine.

Toti imi spuneau ca 2 ore nu am voie sa adorm si imi spuneau pe nume tineti ochii deschisi. Ajunsa un camera sotul m-a tinut treaza doua ore, mai ca imi bagam degetele in ochi, am verificat daca pot misca coltul gurii si eram bucuroasa si multumitoare lui Dumnezeu ca nu aveam pareza permanenta.

Sotul imi spune Iuli cred ca tu auzi cu dreapta, eu ii sun nu stiu, mi-era un frig si un somn. Colegele ma tineau de vorba. Mai tarziu am aflat ca eram galbena la fata si plina de sange dar sotul m-a sters si el nu vedea ca eram ca o lumanare.

Dupa cele 2 ore vroia sa-mi dea sa beau dar i-am spus ca ma culc. Cand m-am trezit parca eram alt om, aveam culoare, cerusem sa beau, doctorii au venit sa ma vada dar eram inca adormita m-au pus sa fluier si sa inghit si mi-au dat verdictul sunt sanatoasa.

Pe Rmn tumoarea era in nervul auditiv de la urechea dreapta, 2 chisturi langa, unul in spatele ochiului. Dumnezeu a lucrat minuni, s-a folosit de dr Ciubotaru si dr Paunescu si dr Eric, le-a dat o inima buna.

Cand am ajuns in sala o voce mi-a spus Eu sunt Dumnezeul Maret, trebuie sa ma marturisesti cum am lucrat.

Cand m-au „deschis” au vazut ca tumoarea invelea nervul auditiv, au eliminat ambele chisturi cu membranele lor si au decupat cat au putut din tumoare cat sa nu atinga nervul facial si auditiv. A mai ramas o parte din tumoare in 3 luni ar trebui sa revin cu un rmn si sa vada ce solutie am.

Ma rog pentru inca o minune. Cert este ca prima minune pe care a facut-o Dumnezeu a fost postul lui Daniel. Acum 2 ani la o criza de bila am reusit sa tin doar 3 saptamani, acum de pe 8 martie pana pe 16 mai continuu doar cu ajutorul Domnului, cate in acel timp mi-a taiat orice pofta aveam frati si surori care parjoleau carne pe gratar in fata mea si nimic.

O alta minune a stricat intr-o vineri toate televizoarele de e etaj, de fapt antena dar tv-ul din camera mea parea sa nu mearga nici dupa.

O alta minune etam la a 4-a branula si astaseara ar fi urmat a5-a ma rugam ca nu vreau sa ma mai intepe, o sora mi-a adus antibioticul pastile, care aici era doar injectabil, o asistenta mi-a scos branula cand venise sa imi puna alta, dar vazand antibioticul pe noptiera mi-a spus ca imi va face intramuscular calmantul la nevoie.

Este un lucru minunat cand te poti scula singur din pat, sa mananci si sa bei singur, sa mergi la baie, sa faci dus, sa te plimbi fara sa te gandesti cum de picioarele fac ceva pana primesc o comanda stop, sa citesti din Biblie sa te rogi, sa incurajezi pe altii.

Am un Dumnezeu Viu.

 

 

Bagdasar prima saptamana

Acum o saptamana m-am internat pt operatie. Primele doua zile mi-au facut analize, tot asteptam cand voi fi operata.

Am iesit pe hol, am vorbit cu pacientii si apartinatorii, i-am ascultat, dupa cum imi dadea Domnul, unora le vorbeam de Dumnezeu, altora de minuni sau le povesteam cate o intamplare (Laura si Alex), care aparent nu avea nimic de a face cu Dumnezeu.

Marti mi s-a spus ca cel mai probabil saptamana viitoare voi fi operata. Nu intelegeam de ce, vroiam sa-L intreb pe Domnul, dar deja ma luptam cu televizorul care ma deranja si limbajul colegelor.

Seara vorbesc cu o doamna, aflu ca este o ruda cu un cadru medical, imediat am inteles de ce fusesem amanata si vroiam sa plec, dar Domnul imi spune clar roaga-te pentru ea.

Eram confuza inima mea era ranita si am intrebat-o cum s-antamplat si treptat treptat Domnul a schimbat sentimentele mele in mila si iubire. Sotul dansei de 71 de ani nu isi mai misca mana si piciorul.

Miercuri a fost operat, am intrebat-o cum se simte, era deznadajduita sotul nu misca mana piciorul si mai grav nu o recunostea. Pot sa ma rog pt dvs? Nu mai stiu exact cuvintele, dar m-am rugat pt mantuire si vindecare. La sfarsit si-a facut o cruce si avea lacrimi in ochi.

Joi ma intalnesc cu doamna imi spune ca sotul stie cine e, bea chiar singur apa din sticla de 0.5. I-am spus este o minune pe care a facut-o Dumnezeu.

Bagdasar Arseni

Din august mi-a amortit jumatate de fata, treptat si mainile de la cot in jos si picioarele de la genunchi in jos de 7-8 ori pe zi. Nu am luat in seama aveam altele de care sa ma preocup.

In decembrie am ajuns la neurolog si abia in martie mi-am facut RMN, intre timp analize de profil de trombofilie si lupus. Mi-a iesit pozitiv lupus, dar abia in martie pe 6-8 am aflat ce arata rmn-ul.

Neurinom acustic (tumoare de 4 cm in nervul auditiv de la urechea dreapta) langa un chist si inca altul in spatele ochiului. Doar 5% au ceea ce a aratat rmn-ul, fapt pt care nu poate fi rezolvat cu raze gamma.

Ne-am program pt interventie, dar Domnul ne-a dat un ragaz sa ajungem si la conferinta pt familii. De atunci biserica si cateva surori se roaga sau au postit pt mine.

Am vorbit cu o prietena de peste ocean, m-a sfatuit ce sa mananc si cum. Ii ceream mereu sfatul. De pe 8 martie Domnul ma tine in postul lui Daniel, iar de pe 10-11 martie nici branzica nu am mai mancat. Este o minune, acum 2 ani cand am avut o criza de fiere doar 3 saptamani am rezistat. Am baut si multa zeama de lamaie, apa alcalina, cam 2 saptamani am avut dureri de cap.

M-a usturat gatul si aveam nasul infundat, tot prietena mea mi-a spus bei oricefel de ceai cald, un ananas crud pe zi, aromaterapie cu ulei de menta si cimbru. Si minune fara medicamente in 3 zile eram sanatoasa.

 

Vis de duminica 25.10

Eram in bucatarie, a venit la geam (eu stau la 4) o femeie bruneta, stiam ca e urmarita de cel rau, avea ceva cu negru peste buze ca un sal. I-am spus ca nu o pot primi, aveam pe masa o paine fara colturi, partile din capete erau uscate, iar restul era moale si un strugure mov, cu boabele mari cat prunele, mi se parea ciudat si nu vroiam sa-l mananc.  I-am dat ciorchinele si colturile uscate, i-am spus: sa-ti aduci aminte de binele care ti l-am facut.

Stiam ca cel rau ma urmareste si pe mine, m-am ascuns intr-o pivnita, dar m-a gasit, m-a scos la lumina pe o iarba verde. L-am vazut avea o roba neagra, era batran si urat. Cu el erau femei si barbati batrani, cu robe de culoare un pic mai deschisa.

Batranii acestia m-au inconjurat la o distanta de vreo 2-3 m, stiam ca vor sa ma omoare pe mine si copilul din pantece, mi-au spus. Capetenia a dat ordin, batranii si-au scos o bagheta ca de vrajitor si au tintit spre mine, a pornit in acelasi timp un fascicol luminos, continuu, diametrul era cel al baghetei, spre mine, eu mi-am pus bratele in jurul pantecelui sa protejez copilul. Cand era la un mm de mine sa ma atinga fascicolele s-au intors impotriva lor, fiecare a cazut pe spate.

A spus cel rau asa deci, bine, stiti ce aveti de facut. Batranii si-au pus deoparte baghetele, doua degete si le-au bagat in gura (aratator si mijlociu) ca si cum ar vrea sa vomite, acum venea spre mine cate un fascicol verde, diametrul era cel al gurii lor, stiam ca e otravitor, dar nu mi-am luat mainile sa ma feresc pe mine. Ca si prima data s-a intors impotriva lor, daramandu-i.

In aceea clipa am vazut sub mine niste placi de gresie mari, cum apareau si se uneau una langa alta, aratau ca niste pietre, doar ca erau drepte, aveam un diametru de 1-2 m in jurul meu, au aparut pentru fiecare batran in dreptul lui un stalp, ca o roata zimtata, alb, iar deasupra s-a format o cupola. Au aparut ziduri unite cu stalpii, eram protejata si nu puteau intra.

Am pus apa la fiert, stiam ca trebuie sa nasc. M-am pus pe jos, pe acele pietre, am nascut spre surprinderea mea rapid si fara dureri, copilul era alb, nu brunet ca in celelalte vise, era foarte frumos. I-am dat lapte. Ma gandeam la Mircea, parinti si Samy unde sunt.

Vis duminica 18.10

Eram in brate cu un copil brunet, pielea mai inchisa, avea o rana deschisa fix unde se termina parul si incepe fruntea, la jumatate, se vedea sange, dar nu sangera. Avea mainile in jurul cefei mele, stiam ca trebuie sa ajung undeva. Eram intr-o cladire inalta, am privit afara, am vazut o duba alba.

Am ajuns in zona respectiva, dar era plin de cladiri, nu mai vedeam masina, am intrebat un barbat care m-a ghidat. Lumea astepta jos, o soferita incerca sa intoarca duba alba. M-a oprit sa ma sui, mi-a spus ca o savomite copilul si eu ma pot urca fara copil. Am refuzat.

M-am trezit cu Mircea ca mergem la Betel, numa ca ajunsesem intr-un subsol, eram pe un culoar, care avea in ambele parti camere. Stiam ca venise prigoana pentru crestini.  Am intrat intr-o camera, acolo l-am vazut pe Alex I., Valentin si Dorina din cor. Nu existau scaune era o banca ca la copii jos unde e pianul. Alex a spus sa cantam, era o cantare crestina pe care o stiam, am inceput sa cant tare cu toate ca n-am ureche muzicala, dar m-am mirat ca numai eu ma auzeam, cand am privit in jur toti deschideau gura dar mimau fara sa scoata un sunet. I-am intrebat de ce nu cantati. Atunci Alex a pus aratatorul la gura facand ssst, dincolo se roaga, sa nu-i deranjam. Am spus pai sa ne rugam si noi, mi s-a raspuns nu.

Atunci s-a auzit Hava Nagila, s-au ridicat spunand ca vor dansa. Stiam cum se danseaza, am spus ok, eram fata-baiat-fata-baiat, langa mine in dreapta era Mircea, in stanga Valentin. Valentin s-a apropiat de mine sa ma pupe (dar in dans se prefac), l-am impins cat am putut si m-am oprit, toti se pupau pe obraz unul cu altul, Mircea n-a vrut sa iasa din hora, eu m-am dus si m-am asezat pe banca. Nu intelegeam ce vad.