Durere

Am trait un sentiment nou, nu de parca n-as fi indurat pana acum durere. Marti unii au sarbatorit boboteaza, eu m-am dus sa ma intalnesc cu Hristos, fara sa-mi pese de ce faceau restul, nu sunt pocaita de multa vreme, dar ma gandesc daca primii crestini (evanghelici) sarbatoreau botezul Domnului, mai lipsea sa aducem acasa apa sfintita.

Am simtit o tristete, fusesem data la o parte dintr-o lucrare (nu definitiv, dar atunci ma inlocuise cineva care ajunsese mai tarziu), m-am rugat sa-mi dea o bucurie, stiu ca toate lucreaza spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu, chiar si tristetea si durerea. Dar asa am putut sa vorbesc cu Tatal, sa ma rog, am inteles ca asa a fost mai bine.

Am fost foarte fericita cand am vazut-o pe M. venind cu un sal pe cap, dar m-am intristat cand si-a dezvelit capul si a ramas cu parul la vedere.

De mult ma rugam ca Domnul sa ma ridice pe treapta si a facut-o, simt ca m-am maturizat, a venit cu durere si plansete.

Domnul mi-a dat sa simt o parte din durerea Sa (sunt sigura ca un om nu rezista la toata) atunci cand vine in biserica, dar n-are cu cine vorbi, vrea sa ne stranga in brate, dar nu am venit la biserica pentru El.

Esti parinte? Cum ar fi sa fii in camera cu copilul tau, iar el sa scrie sms-ri, sa se joace, sa vorbeasca la telefon, cand tu ai vrea sa vorbesti cu el. Ai vrea sa-l strangi in brate, sa-l saruti, dar el nici nu te baga in seama, te respinge, isi ia o jucarie (idol) si petrece timp cu ea. Il suni sa vorbesti la telefon, dar acesta e mereu ocupat. Si iata ca se imbolnaveste, are nevoie de bani, are o problema si iata ca isi aduce aminte ca are un parinte la care sa apeleze. Cum crezi ca se simte Domnul Isus cand mergi tu la biserica? Cum se simte cand vrea sa vorbeasca cu tine, are cu cine?

Am inteles (o parte) din ce inseamna sa tii o durere pe care sa nu o poti impartasi nimanui. Domnul Isus de la o anumita varsta ( frageda ma gandesc, la 12 ani a ramas in templu) a stiut ca  are sa fie biciuit, batjocorit, crucificat pentru pacatele noastre, a trait zi de zi cu acest gand.

Este greu sa stai departe de copilul tau. Am simtit de cateva zile o durere pentru pacat, o durere pentru ce se intampla in biserica, tu cand mergi la biserica te bucuri ca te vezi cu sora x si fratele y? Sau mergi pentru Hristos?

Reusesti sa faci deosebire intre a te intalni cu Hristos si a merge la biserica? El este si pe strada si in masina/tramvai/autobuz…cum esti tu in afara bisericii? Mai poate sta Domnul langa tine?

In aceasta clipa imi doresc sa nu ii mai provoc lacrimi Mantuitorului meu, doresc sa-i aduc un zambet, doresc sa vin la El fara sa-i cer anumite lucruri, vreau sa ma elibereze de tot ce ma leaga de acest pamant, chiar de ar insemna durere si suferinte.

Ajuta-ma Doamne sa nu Te iubesc cu vorba, ci cu toata fiinta mea, sa-ti pot oferi tot ce mi-ai cere, iarta-ma pentru toate lacrimile care ti le-am provocat.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Rugaciune. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s