Vis de sambata dimineata

Eram intr-un tren, intr-un compartiment, erau 8 locuri, mergeam cu spatele. Am vazut ca deasupra capului pe perete era o gaura si acolo ticaia o bomba, ma miram cum nimeni nu a observat-o.

Am coborat din tren, am asteptat un autobuz intr-o statie, locul, totul din jurul meu era necunoscut, parca si aerul mirosea a strainatate, era undeva nu intr- un oras mare, ci mai degraba un orasel.

M-am urcat in autobuz, era gol, am spus sa ma asez, am ales un loc care mai avea un loc liber langa el, m-am asezat la geam. Urmatoarea statie s-a umplut autobuzul, am vazut doi barbati ca m-au privit in ochi, erau mai in varsta, in mine era un sentiment de tristete, stiam ca unul se va aseza langa mine, iar celuilalt trebuia sa-i cedez locul si era foarte aglomerat autobuzul. A ajuns barbatul gras, isi revarsa burtile peste curea, semana in zona pieptului si abdomenului cu cel din reclama michelin.

Abia mai aveam loc pe scaun, dar m-am ridicat si i-am cedat locul meu de la fereastra, simteam ca ma sufoca daca sta el la margine. Celalalt barbat, avea un picior intors (talpa nu arata inainte ci inspre exterior), avea si un baston in mana. M-am ridicat, i-am dat locul, era bucurie, caci am scapat de barbatul care ma sufoca.

Am inaintat, am ajuns langa sofer, am gasit un loc liber langa el si m-am asezat. Acolo era mai mult aer. A inceput sa-mi vorbeasca, mi-a aratat pe fereastra, am vazut multe masini una langa alta parcate, cu partea mai ingustra erau spre drum, pe doua randuri, primul pe drum, al doilea pe iarba. Majoritatea erau albe.

Mi-a aratat spre doua masini albe, ambele model american, vechi, gen anii ’60-’70, prima decapotabila, imi spunea ca sunt ale lui. A doua era de pe randul cu iarba si langa era fix un loc de masina, dar era o groapa in locul masinii.

Ma miram de ce conduce autobuzul daca are doua masini, omul nu imi parea american, nu intelegeam de de ii plac masinile americane, aveam sentimentul ca ma aflu undeva in Mexic.

Cand am privit mai bine soferul, i-am vazut fata, era bunicul meu patern (un fost om care a lucrat in armata, nu mai traieste, nu a fost pocait), nu intelegeam de ce il vad, stiam ca nu mai traieste.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Rugaciune. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s