De curand

Luni o zi in care mi-a fost din ce in ce mai rau, dureri groaznice de cap, vomitaturi, m-am rugat. Nu credeam ca voi mai merge la Betel, mi-era groanzic, dar Dumnezeu a lucrat si mi-a dat putere sa merg sprijinandu-ma pe El.

Cand stateam in picioare ma tineam de banca. In mod normal nu as fi mers, dar eu aleg la Dumnezeul meu cand am o problema, apoi la medici, inca nu m-am atins de medicamente. Toata gripa mea a pornit de la un pahar de suc care l-am baut rece de pe balcon, in loc sa merg in casa sa-l incalzesc sau sa beau apa care era la temperatura camerei. Si acum sufar, dar merit.

Cand am ajuns si l-am vazut pe fr.Virgil i-am spus ca nu ma simt bine deloc si as avea nevoie de ungere. Mi s-a bucurat inima cand mi-a spus ca vine fr.Florin si va face ungere. Intr-adevar a ajuns fratele, a spus predica, mai devreme decat de obicei, dar in rugaciunea ce a urmat predica, in timpul ei a plecat. 

O parte din mine s-a intristat, stiam ca nu voi mai primi ungerea, o parte s-angrijorat, oare i s-o fi facut rau lui sau fetelor, nu am aflat nici pana astazi ce a patit, dar n-am mai facut ca la Nasterea Domnului, am stiut ca Dumnezeu are El un plan si astept sa vad cand se va implini.

Ieri am picat, din nou, acelasi test: incepuse sa ploua, nu deschisesem bine poarta sa ies din curte, cand am plecat de la job ca ma trezesc cu un barbat, avea patru dinti in fata, musca dintr-o paine si cara un sac, care nu vedeam continutul, mi-a spus: da-mi o mie de lei. Si am picat din nou: am pacatuit i-am spus n-am bani, in primul rand am mintit, in al doilea rand nu i-am dat sa manance. A fost un test fulger cum spune Mircea, pana sa inchid poarta, sa ma dezmeticesc, sa regret ceea ce spusesem, il cautam pe om cu privirea, dar era la doua cladiri distanta si ploua rau, cum abia ma tineam pe picioare, nu puteam sa strig dupa el, nici sa-l ajung din urma, nu-mi dadeam seama cum de a ajuns asa de departe.

Pe drumul de intoarcere atata m-a chinuit ceea ce facusem, plangeam inauntrul meu, ii ceream iertare Domnului, ii mai ceream inca o sansa, inca o gura pe care s-o hranesc. Am marturisit ceea ce am facut si lui Georgi si lui Mircea.

Nu inteleg de ce mereu trec prin aceleasi teste, cand pic unul, urmatoarele care sunt la fel le iau, si nu inteleg de ce ma intorc in acelasi punct, si nu sunt pregatita mereu, cateodata plec fara cuvintele potrivite la mine, si ma rugasem in ziua respectiva, nu inteleg.

Seara bucurie mare, seara de tineret, Betel, fericire mare pe capul meu, acum chiar voi primi ungerea, nu se poate sa lipseasca fratele. Si iaca ca n-a fost, ma tot gandeam cand voi primi ungerea, cand ma va vindeca Domnul, cat mai trebuie sa rabd, oricum stiu ca prin ceea ce trec eu e usor fata de chinurile prin care au trecut cei ce l-au marturisit pe Domnul Isus.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Rugaciune. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s