Cand Dumnezeu lucreaza

Duminica seara s-a anuntat de invitatul care va fi luni seara la noi si de muzica frumoasa pe care o canta, totul spre gloria Domnului. Cand am ajuns acasa, sotul meu mi-a spus sun-o pe colega ta, poate faceti schimb de tura si ajungi si tu. Oricum ma simteam indatorata intrucat martea accepta sa facem schimb (in saptamana cand ar trebui sa lucrez de seara) si pot ajunge in casa Lui, era si o ora tarzie, gaseam tot felul de motive de teama, pentru a nu-mi face sperante.

M-a convins, daca accepta e voia Domnului sa mergi, fara prea multe sperante, nici nu imi inchipuiam ca imi va raspunde, la care raspunsul a fost sigur, chiar imi prinde bine. Totul a mers lin, chiar m-am simtit toata ziua de luni excelent, de parca zburam, chiar de am avut foarte mult de lucru, am simtit de parca Domnul Isus venise sa-mi poarte poverile, si a fost precum m-am rugat chiar de as fi avut dureri n-am fost o pricina de poticnire.

In mine totul zambea, eram plina de fericire, caci stiam ca am ajuns acolo cu un scop. Concertul fratelui mi-a placut, predica fr. Marcut m-a zidit, imi place ca spune lucrurilor pe nume, fara ocolisuri, fara menajamente, chiar acolo unde doare, dar mai bine o mustrare aici decat cand va fi prea tarziu. A facut o trezire si s-au predat cateva suflete. Glorie Domnului!

Pe la jumatatea timpului fr. Virgil ne-a dat o veste, fr. Florin este in spital (pentru o clipa am inchis ochii), cu tatal sau. De atunci toata seara m-am rugat cu fiecare ocazie pentru mantuirea sufletului lui, iar Domnul mi-a vorbit: mi-a spus ca El poate fi in mai multe locuri in acelasi timp si cu parintii mei si cu tatal fr. Florin. Eu sunt la lucru. Mi-a aratat un barbat fara par in cap, slab, imbracat in haine albe, stand intr-un rau cu Domnul Isus langa el, se pregatea sa fie botezat.

Te iubesc Tata, Isuse, Duhule Sfant.

Spre dimineata am visat ca conduceam o masina mare, gen limuzina, am parcat-o greu intr-un loc intre multi stalpi de metal. Am traversat o trecere de pietoni, am trecut pe langa o politista care impartea amenzi, am ajuns intr-un cartier frumos, cu case mari, inalte, vroiam sa imi cumpar o casa. M-am oprit in fata unei case mari, cu trei etaje, de caramida, cu flori la geam, dar o femeie dinauntru mi-a spus ca nu este de vanzare. Mi-a dat in mana o carticica cu casele din zona, fiecare pagina cu cate o poza si descriere. Incepusem sa rasfoiesc, stiam ca trebuie sa imi cumpar acolo o casa.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Rugaciune. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s